În esență, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul este obligat să returneze diferența.
Compania de producție de energie regenerabilă Enel Green Power a fost singura divizie românească a Enel care a terminat pe plus primul trimestru al anului, cu un profit de 57 milioane euro.
Emergy AS, dezvoltator norvegian de unități de producție de energie regenerabilă cu operațiuni în China și Ucraina și cu planuri de extindere în întreg sud-estul Europei, a preluat patru subsidiare românești ale Siemens Gamesa, compania-gigant cu venituri anuale de peste 9 miliarde euro creată în 2017 prin fuziunea dintre spaniolii de la Gamesa Corporacion Technologica și germanii de la Siemens Wind Power, inclusiv 3 proiecte locale de parcuri eoliene cu putere instalată totală de 360 MW.
Omul de afaceri este în topul celor mai bogați francezi. Proiectele au fost scoase la vânzare încă din 2019.
EDPR are în portofoliul său românesc centralele electrice eoliene Făcăieni, Cobadin, Cernavodă, Peștera, Albești, Vulcani și Sarichioi, precum și parcurile fotovoltaice Cujmir, Băilești, Burila Mică, Dăbuleni, Grojdibodu și Vânju Mare, cu putere instalată cumulată totală de peste 520 MW.
Compania suedeză OX2 AB, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene onshore din Europa, care și-a anunțat foarte recent intenția de a se lista pe o platformă a Bursei Nasdaq, are în plan resuscitarea unor proiecte de construcție de unități de producție de energie din vânt în Dobrogea cu putere instalată de peste 400 MW vechi de 10 ani.
Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică".
Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile. Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro.
Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.
Toți consumatorii de energie electrică vor suporta pe facturile lunare o nouă formă de subvenționare a producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon, pe lângă binecunoscutele certificate verzi, Guvernul finalizând recent, cu sprijinul a trei consultanți și cu fonduri UE, un studiu de evaluare a opțiunilor de introducere a unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.